Zeina a crescut intr-o suburbie din Franta, intr-o familie musulmana traditionala. Desi initial a refuzat cu inversunare, din cauza presiunilor familiei si a violentei sotului, a ajuns sa poarte niqab. Ascunzindu-si corpul, fata si chiar ochii, a devenit doar o umbra a fetei dinainte, un spectru fara vointa, fara demnitate, fara identitate. Teama de lovituri, obsesia dezonoarei si a pacatului o condamnau la tacere, supunere si izolare de lume. Pina intr-o zi cind, cu ajutorul unei vecine, isi gaseste in sfirsit curajul de a fugi, expunindu-se astfel celor mai groaznice amenintari. Astazi, Zeina are un loc de munca, si-a recapatat libertatea si se redefineste ca persoana. In ciuda dispretului rudelor ei, a respingerii si a urii, a decis sa vorbeasca despre iadul pe care l-a indurat si despre lupta pe care a dus-o pentru a se regasi.